Sunt roșiile rele pentru gută?

Last Updated at:

Guta este o boală articulară în care se formează cristale minuscule în interiorul articulațiilor noastre. Aceste cristale provoacă dureri articulare și umflături (artrita) [1]. Această tulburare poate provoca dureri severe, poate restricționa mișcarea și poate reduce munca și activitățile zilnice. Se știe că alimentele declanșează atacuri de gută, iar roșiile sunt una dintre cele mai frecvent implicate de persoanele cu gută [2].

Guta este mai frecventă la bărbați și afectează de obicei articulațiile mai mici, cum ar fi cele ale degetelor de la picioare, gleznelor și degetelor de la mâini. Degetul mare de la picior este cel mai frecvent afectat. Guta apare în episoade care durează trei până la zece zile. În acest timp, articulațiile afectate sunt umflate, dureroase și se simt calde. Pielea de deasupra articulațiilor poate fi roșie și strălucitoare. Dacă primim un tratament adecvat, articulațiile nu sunt afectate [3].

Cristalele din gută sunt făcute din acid uric, care este produs în organism atunci când descompune purina. Purina este descompusă în hipoxantină, xantină și apoi acid uric. Corpul nostru produce zilnic aproximativ 800 până la 100 de miligrame de acid uric. Aproximativ 70% din aceasta este îndepărtată de rinichi în urină; restul de intestine [4].

Când nivelurile sanguine de acid uric sunt foarte mari, în articulații se formează cristale de urat. Purina este prezentă în multe alimente; consumul acestuia poate crește nivelul de acid uric și poate provoca un atac de gută [5].

Valoarea nutritivă a tomatelor

Roșiile nu oferă prea multe proteine sau energie, dar sunt bogate în minerale, vitamine și alte molecule bioactive. O porție de 100 de grame de roșii oferă [6]:

  • Energie: 18 calorii
  • Proteine: 0,88 grame
  • Grăsimi: 0,2 grame
  • Carbohidrați: 3,89 grame
  • Fibre alimentare: 1,2 grame

Roșiile ne oferă mai multe minerale - calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, zinc, cupru, mangan și seleniu. Sunt o sursă bogată de vitamina C, dar oferă și câteva dintre vitaminele din grupul B, vitamina A și vitamina K.

Roșiile sunt, de asemenea, o sursă excelentă de molecule bioactive, cum ar fi beta-carotenoidele, licopenul, compușii fenolici și acizii cafeic și ferulic. Acești compuși au proprietăți antioxidante și ajută organismul nostru să detoxifice multe substanțe nocive. De asemenea, ele curăță speciile reactive de oxigen care dăunează celulelor și protejează membranele celulare, ADN-ul și enzimele metabolice [7].

Aceste beneficii nutriționale fac din roșii o parte valoroasă a oricărui model de alimentație sănătoasă. Roșiile din dietă ne salvează de bolile degenerative ale inimii, creierului și sistemului nervos. Aceste molecule puternice din roșii au, de asemenea, acțiuni împotriva îmbătrânirii și a cancerului.

Avantajele consumului de roșii cu gută

Vitamina C scade nivelul de acid uric din sânge. Roșiile sunt bogate în vitamina C, oferind 13,7 miligrame pe porția de 100 de grame [6]. Consumul regulat de vitamina C poate reduce atacurile de gută [8].

Dezavantajele consumului de roșii cu gută

Deși roșiile nu au un conținut ridicat de purine, consumul de roșii este asociat cu o creștere a nivelului de acid uric [2]. Nivelurile mai ridicate ale acidului uric din sânge pot duce la depunerea de cristale de urat în articulații. Aceste cristale declanșează o reacție care duce la un atac de gută care durează câteva zile.

Cum pot să știu dacă roșiile sunt un declanșator pentru mine?

Este oarecum dificil, deoarece roșiile reprezintă doar o mică parte din mesele noastre. De obicei, consumăm zilnic alte legume și fructe, carne roșie, fructe de mare, carne de pasăre, băuturi dulci și produse lactate, în afară de băuturile alcoolice.

Dacă vrem să fim siguri că roșiile sunt sigure sau dăunătoare pentru noi, ar trebui să încercăm o dietă care să excludă ceilalți factori declanșatori ai gutei cunoscute pentru câteva zile. În acest timp, putem consuma roșii în porții adecvate. Dacă un astfel de plan de masă declanșează simptome de gută, putem presupune că roșiile sunt un declanșator.

Deși alimentele individuale pot avea un efect asupra nivelului de acid uric din sânge, efectul lor asupra gutei este mai puțin clar. Obiceiurile alimentare au doar un efect mic asupra cauzei gutei. Factorii genetici, obezitatea și medicamentele pentru gută au un efect mult mai pronunțat asupra controlului nivelului de acid uric și asupra bolii [9].

Întrebări frecvente (FAQs)

Există și alte fructe și legume de care să fii conștient de gută?

Cele mai multe fructe și legume sunt sigure pentru noi; nu provoaca guta. Unele legume, cum ar fi spanacul și sparanghelul, au un conținut ridicat de purine. Cu toate acestea, consumul lor nu crește riscul de atacuri de gută [5].

Cireșele sunt un fruct benefic pentru noi. Au compuși antiinflamatori și, de asemenea, reduc nivelul de acid uric din sânge [10]. Fructele și legumele oferă carbohidrați complecși benefici. Ar trebui să evităm siropul de porumb bogat în fructoză și sucurile de fructe dulci [5]. 

Mai degrabă decât fructele și legumele, ar trebui să evităm carnea roșie, peștele gras, fructele de mare, alimentele care conțin extract de drojdie și băuturile dulci și gustările. Astfel de alimente și băuturi sunt asociate cu un risc crescut de gută [8].

De ce roșiile declanșează criza de gută, deși au un conținut scăzut de purine?

Roșiile nu sunt un aliment bogat în purine. Cu toate acestea, consumul de roșii este asociat cu niveluri crescute de acid uric. Această creștere poate fi la fel de mare ca cea observată după consumul de fructe de mare, carne roșie sau alcool [11].

Consumul de purine și guta nu au o relație liniară, previzibilă. Există mai mulți factori genetici și metabolici care influențează nivelurile de acid uric după consumarea anumitor alimente. La orice individ, anumite alimente pot provoca un episod de gută. În ciuda conținutului scăzut de purine, mulți oameni consideră roșiile un declanșator de gută.

Când să vezi un medic?

Uneori ne obișnuim cu simptomele de gută și avem tendința de a aștepta ca acestea să dispară. Acest lucru este probabil și dacă medicul nostru ne-a prescris medicamente pe care să le luăm pentru un atac. Ar trebui să ne consultăm medicul dacă [3]:

  • Febra este mare și simți un fiori
  • Durerea se înrăutățește
  • Medicamentele obișnuite nu oferă alinare
  • Pielea de deasupra unei articulații este fierbinte și umflată

Medicul nostru vă va sfătui cu privire la modificările dietei și ale stilului de viață pentru a menține guta sub control și pentru a evita crizele dureroase. Printre măsurile care ajută la controlul gutei se numără exercițiile fizice, pierderea în greutate, suplimentele cu vitamina C, laptele cu conținut scăzut de grăsimi, consumul de cafea și cireșe și o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, pește, păsări de curte și nuci. Ar trebui să evităm grăsimile saturate, carnea roșie, dulciurile și băuturile dulci [4].

Dacă avem atacuri frecvente, medicul nostru ne va prescrie terapie de scădere a uratilor (ULT). Acesta constă din medicamente precum alopurinol, febuxostat, benzbromarona și sulfinpirazonă. Aceste medicamente scad producția de acid uric în organism și scad nivelurile din sânge [8].

ULT trebuie administrat în fiecare zi și trebuie continuat pe tot parcursul vieții. Medicul nostru va oferi, de asemenea, medicamente pentru a controla durerea unui atac acut și pentru a reduce inflamația și umflarea articulațiilor. Modificările în stilul de viață pe care le poate recomanda medicul nostru sunt scăderea în greutate, reducerea consumului de alcool, activitatea fizică regulată, sigură pentru articulații, cum ar fi înotul și respectarea unei diete cu conținut scăzut de purine [8].

Cum poate ajuta Sinocare

Vă faceți griji că aveți gută? Folosind noastre ȘI kit de testare vă poate ajuta să cunoașteți cu ușurință creșterile și coborâșurile nivelului de acid uric din corpul dumneavoastră. 

Gânduri finale

Consumul unei diete care vizează reducerea nivelului de acid uric din sângele nostru poate reduce probabilitatea atacurilor de gută. Alcoolul (în special berea), alimentele bogate în purine, carnea roșie, fructele de mare și băuturile îndulcite cu zahăr cresc nivelul de acid uric din sânge. Roșiile sunt, de asemenea, un aliment declanșator pentru episoadele de gută [2]. 

Menținerea unui jurnal cu alimente și simptome ne poate ajuta să identificăm declanșatorii noștri particulari, cum ar fi roșiile. Putem reduce frecvența atacurilor dureroase de gută evitând factorii declanșatori identificați în dieta și obiceiurile noastre. Un plan de dietă atent care include legume cu conținut scăzut de sare, carne proaspătă de pasăre și carne și gătit fără sare va ajuta la reducerea numărului și severității atacurilor de gută. 

Cu toate acestea, medicul nostru probabil va prescrie medicamente pentru reducerea acidului uric, care este cea mai eficientă metodă de control al gutei. Medicamentul regulat ne poate salva de la mese excesiv de restrictive și neplăcute, controlând în același timp tulburarea.

Referințe

  1. Serviciul Național de Sănătate: Gută. https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/muscle-bone-and-joints/conditions/gout
  2. Flynn, T.J., Cadzow, M., Dalbeth, N. şi colab. Asocierea pozitivă a consumului de roșii cu urat seric: sprijin pentru consumul de roșii ca declanșator anecdotic al crizei de gută. BMC Tulburări Musculoscheletale 2015; 16: 196. https://doi.org/10.1186/s12891-015-0661-0668
  3. Serviciul Național de Sănătate: Gută. https://www.nhs.uk/conditions/gout/
  4. Roman Y. M. (2019). Colegiul Daniel K. Inouye de Scripturi de Farmacie: Perspective asupra epidemiologiei gutei și hiperuricemiei. Hawai'i Journal of Medicine & Public Health 2019; 78: 71–76. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6369891/
  5. Clinica Mayo. Dieta cu guta: ce este permis, ce nu. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/gout-diet/art-20048524
  6. Departamentul Agriculturii al SUA. Roșii, roșii, coapte, crude, în medie pe tot parcursul anului. https://fdc.nal.usda.gov/fdc-app.html#/food-details/170457/nutrients
  7. Ali, M. Y., Sina, A. A., Khandker, S. S., Neesa, L., Tanvir, E. M., Kabir, A., Khalil, M. I. și Gan, S. H. Compoziția nutrițională și compușii bioactivi în tomate și impactul lor asupra sănătății umane și bolilor: Un comentariu. Alimente 2020; 10: 45. https://doi.org/10.3390/foods10010045
  8. Serviciul National de Sanatate. Guta - Tratarea gutei. https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/muscle-bone-and-joints/conditions/gout#treating-gout
  9. Topless, R.K.G., Major, T.J., Florez, J.C. et al. Efectul comparativ al expunerii la diverși factori de risc asupra riscului de hiperuricemie: dieta are un efect cauzal slab. Cercetarea și terapia artritei 2021; 23: 75. https://doi.org/10.1186/s13075-021-02444-8
  10. Clinica Cleveland. Gută Dietă cu conținut scăzut de purine. https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/22548-gout-low-purine-diet
  11. ScienceDaily. Noile cercetări susțin credința că roșiile pot declanșa guta. https://www.sciencedaily.com/releases/2015/08/150819103658.htm

Author: Ahmed Huang

Official staff of Sinocare.

Note: All information on Sinocare blog articles is for educational purposes only. For specific medical advice, diagnoses, and treatment, consult your doctor.


Post mai vechi Post mai nou

Lasa un comentariu

Vă rugăm să rețineți, comentariile trebuie aprobate înainte de a fi publicate